6,9 pe Scara Richter (2017)

Așteptam de mult timp un nou film al lui Nae Caranfil, regizorul care știe să spună cel mai bine o poveste din cinematografia românească. Iată că așteptarea a luat sfârșit și în luna ianuarie Caranfil a lansat cea mai nouă creație a sa: 6,9 pe Scara Richter, un film cam din aceeași familie cu Asfalt Tango și Filantropica. În această nouă producție, Caranfil lansează o adevărată provocare. Nu este doar scenarist și regizor, ci și textier și compozitor pentru că 6,9 pe scara Richter este un musical. Și cred că se descurcă destul de bine în noile ipostaze pentru că la finalul filmului îți rămân în minte bucăți de cântece pe care începi să le fredonezi.

Tony (Laurențiu Bănescu) este un actor aflat la primul său rol principal în teatru, într-un musical despre Euridice și Orfeu. Viața sa este destul de agitată pentru că este stresat de iminența unui cutremur puternic, de mutarea într-un nou apartament, îl afectează crizele de gelozie și perioadele de depresie ale soției sale Kitty (Maria Obretin), repetițiile la noul spectacol nu merg grozav. Și de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns Tony se trezește pe cap și cu tatăl său (Teodor Corban), care îl părăsise atunci când avea cinci ani și care vine acum cu o serie de pretenții destul de greu de acceptat de către fiul său.

6,9 pe scara Richter are meritul de a aduce în prim-plan câteva fețe noi. Laurențiu Bănescu, Maria Simona Arsu și chiar Maria Obretin (pe care am remarcat-o în serialul Taxi) sunt la primele roluri de asemenea anvergură. Evident, întâlnim și actori consacrați, pe lângă Teodor Corban, amintit mai sus, îi avem și pe Alexandru Papadopol și Adrian Văncică, ultimii doi în roluri secundare.
Deși poate nu are strălucirea lui Asfalt Tango sau pe cea din Filantropica, 6,9 pe Scara Richter este un film bun, o comedie agreabilă, la care chiar se râde, având câteva scene și replici care sunt convins că vor face carieră.