Despre Creepy Animation Night din cadrul Anim’estului s-a vorbit in stanga si-n dreapta si nu era chip sa lipsesc. Mai ales ca ma dau in vant dupa filmulete horror si ca se anunta a fi cel mai important eveniment al acestui weekend: scurtmetraje creepy de la 23:45 pana in zori plus reprezentatia muzicianului francez Pakito Bolino asistat pe scena de bass si tobe live. Cum sa nu ma duc?
Ma prezint entuziasmata cu jumatate de ora mai devreme sa fiu sigura ca prind loc. Holul era deja ocupat de oameni interesanti care asteptau cu acelasi entuziasm sa intram in sala. Mult asteptatul 23:45 vine si trece si toti se aduna deja in dreptul celor doua tipe de la intrare. Asa cum anticipasem a fost o inghesuiala de nedescris, oameni calcati in picioare, persoane care se baga nu nesimtitre in fata ta si asa mai departe.
Reusesc sa ma strecor pana la urma la locul meu si ma asez confortabil pentru 5 ore de animatii si spectacol. Doi organizatori se posteaza in fata noastra cerandu-si scuze pentru intarziere si facand o scurta prezentare a programului si in fine animatiile incep sa curga.
Recunosc ca filmuletele nu au fost asa cum ma asteptam. Cumva credeam ca or sa fie cu adevarat infricosatoare gen mini-filme de groaza. In schimb majoritatea au fost chestii experimentale, conceptuale, mai usor sau mai greu de digerat, cu o incarcatura mare de scarbosenii.
Fiind un fan al filmelor experimentale mi-a placut in mare ce am vazut. In aceasta categorie ar intra Devour Dinner, ID, The Radiologist’s Room, The Engulfed Cathedral si preferatul meu, 4. Din pacate nu toti impartasesc dragostea mea pentru astfel de reprezentatii si un sfert din sala s-a eliberat dupa prima serie de scurtmetraje.
Au fost cateva amuzante si nu atat de greu de inteles, precum Scary Therapy si Touchdawn of the Dead unde au fost prezenti si preferatii mei, zombies. Naiade si Erszebet au fost o incantatoare din punct de vedere vizual.
Eram tare curioasa cu ce ne vor surprinde Pakito & co. Tobele si bassul live m-au facut sa ma gandesc fara sa vreau la drum&bass dar ei ne-au pregatit cu totul altceva. Muzica experimentala suprapusa pe niste imagini proiectate. Nu a fost cine stie ce, mai ales ca muzica era cam lipsita de ritm iar imaginile aduceau mai mult a visuals de club fara coerenta. Not bad dar destul de obositor, avand in vedere ca Pakito si gasca ne-au concertat in doua serii, una de 25 de minute si cealalta de 45.
Per total Creepy Animation Night a fost ok. Poate imi facusem eu sperante prea mari, astept si alte pareri. Totusi nu pot sa nu ma intreb daca ar fi fost mai bine sa fi mers la Noapte Devoratorilor.
Trebuie /sper sa il vad… Imi plac filmele horror. Mai trebuie sa si conving ep cineva sa se uite cu mine 😀
Creepy Animation Night poate fi apreciat de fanii genului. Am zis pas pe vremea aceea (mai ales , si am aflat cateva zile mai tarziu ca a fost o inghesuiala de nedescris). Deci nu am pierdut nimic (reiese din articol si multumesc Marinei)