Bun venit in SUA, taramul adolescentilor cu prea multa libertate. Daca ai 16 ani, poti conduce linistit masina. Chiar daca nu poti consuma alcool inainte de 21 de ani, stai fara grija. In America, un pusti poate face rost de o bere la fel de usor cum poate obtine o arma. Si atunci a cui a fost ideea sa dea numele de Elephant unui film despre copii cu arme? A lui Gus Van Sant, desigur! Au mai fost filme, in special documentare, inspirate de incidentul din liceul Columbine. Trebuia sa se faca si un film artistic despre cele intamplate, iar Van Sant, cu stilul sau neobisnuit, parea omul cel mai potrivit sa o faca.
Filmul nu are personaje principale in adevaratul sens al cuvantului, ci este impartit in scene relativ lungi, neintrerupte, care urmaresc cate un adolescent intr-o zi aparent obisnuita de scoala. Copiii se intalnesc, stau de vorba, merg la cursuri, etc. Sunt surprinse si imagini in care doi elevi sunt tachinati de batausii liceului, insa chiar si aceasta este o intamplare obisnuita, intalnita in orice scoala. Exista scene care se repeta, vazute din punctele de vedere ale diferitelor personajelor urmarite. Aceasta tehnica ofera o viziune obiectiva, complexa si completa asupra intamplarii. In cele din urma aflam ca cei doi adolescenti batjocoriti au planuri mari, cand acestia comanda de pe internet arme adevarate. In momentul atacului propriu-zis, o parte din cei urmariti sunt omorati, in timp ce altii reusesc sa scape. Se instaleaza panica si multe scene din aceasta parte a filmului raman neterminate, nefiind clar daca protagonistii partilor respective scapa cu bine sau nu. Chiar si incheierea este nefinalizata. Totul este relatat in mod obiectiv, in ciuda intamplarilor violente.
Productia lui Van Sant este cu adevarat unica. Personajele sunt reprezentative pentru majoritatea categoriilor sociale din scoli: majorete, tocilari, sportivi, etc. Toti contribuie la imaginea de ansamblu si confera o doza de credibilitate filmului. Bineinteles ca Elephant este foarte atragator din punct de vedere vizual, avand imagini clare, bine compuse si extrem de sugestive.
Pana la urma care e faza cu elefantul din titlu? Gus Van Sant s-a inspirat din expresia elephant in the room, care se refera la un colectiv ce ignora o problema evidenta. Iar problema armelor obtinute cu foarte mare usurinta fusese ignorata de prea multa vreme. Cu toate astea, Elephant intra in categoria filmelor indie, productii care trateaza probleme si evenimente de zi cu zi intr-o maniera originala si misto.
Boys and girls.. welcome to America ! 🙂 In ciuda tuturor evenimentelor nefericite, de genul celui prezentat in acest film , America totusi nu doreste a se schimba radical.. Chiar daca si la ei..precum si la noi, precum..in intreaga lume , legile se schimba.. legislatia este intr-o continua metamorfoza ..si totusi…nimic , nimic care sa aduca la un numitor comun ..pozitiv. Sunt unele state in America, care poate au reusit sa schimbe intr-o oarecare masura..ceva..ceva , nu mult..dar..ceva ..si tot e bine . Nu-i suficient totusi pt a curata o intreaga natiune de putregai , doctrina nociva , minti bolnave si legi ce faciliteaza o continua dezvoltare a acestui sistem bolnavicios . Lucruri ce duc inevitabil si la intamplari de genul celei prezentate in acest film. Daca intamplarea din urma cu 11 ani , masacrul ce a avut loc in acel liceu ..ar fi fost singurul incident de gen , sau.. printre putinele ..sau.. ultimul , evident comentariul meu nu si-ar fi avut rostul .. Insa.. oare cati au mai murit in ultimii 11 ani ? Numai mie imi vin in minte alte 2 cazuri extrem de mediatizate , culmea.. scenariile fiind aproape identice . Generatia Counter Strike , luati aminte la acest film 🙂 Buna recenzia.
mare dreptate ai. sunt comise tot felul de atrocitati dar nu se iau masuri. in sua chiar este incurajat portul de arma si mi se pare o aberatie. si totusi, oare pot filmele ca acesta sa ne deschida ochii? alta productie asemanatoare ar mai fi “bang bang you’re dead”. multumesc robert, ma bucur ca ti-a placut 🙂