Pentru ca sir Colin Firth vorbea aici cu profunda admiratie de prestatia lui Kevin Bacon in “The Woodsman”, mi-am zis ca trebuie sa vad acest film. Sa nominalizezi acest rol pentru unul dintre cele mai bune jucate in ultimii 10 ani, nu-i lucru mic. Iar atunci cand reusesti sa smulgi si respectul unui coleg de breasla, este si mai bine. Si de ce sa nu spun, am fost chiar curioasa de acest film, atat timp cat fusesem atentionata ca nu este o productie usoara. Zis si facut. Impresiile de dupa le puteti afla in finalul articolului, iar acum am sa vreau sa ma ocup de alte aspecte. Primul dintre ele? Subiectul. Ei bine, aici nu resimt originalitatea producatorilor, si asta poate pentru ca am avut “grija” sa urmaresc cu mult inainte filme ca “Little Children” si “Boy A”. Ca oricare alt film, exista si aici un laitmotiv de care povestea se sprijina si isi gaseste suport: reabilitare. Doar ca pentru “The Woodsman”, Nicole Kassell, regizor si scenarist, alege interpretari complexe, simboluri pe care privitorul le poate extrage, iar scenele folosite pentru a pleda complexul, sunt incredibil de expresive. Prestatii? Bineinteles ca nu se poate atinge acest subiect fara sa-l amintim pe Kevin Bacon. Pentru acest rol, tipul uita de temperamentul dur pe care-l afisase pana atunci in personalitatea sa artistica si devine un muritor de rand. Cu bune, si mai ales rele.
Walter pare ca va avea intr-un final linistea si libertatea de care simtea lipsa. Desi apartamentul in care reuseste sa se mute nu se afla in cea mai buna zona posibila, acesta va avea grija sa incerce sa neglijeze acest aspect. Dar nu este sigur ca va si reusi sa faca acest lucru. Walter (Kevin Bacon) este un tip singuratic, iar unicele vizite pe care le primeste sunt din partea cumnatului sau, Carlos, caci sora lui nu ii permite inca sa o viziteze nici pe ea, nici pe nepotica barbatului. Intre timp, cu ajutorul unei cunostinte, se angajeaza la o fabrica de lemn si spera ca viata lui sa reintre pe fagasul normal. Barbatul fusese inchis pentru o perioada de timp pentru savarsirea unor fapte imorale si datorita acestui fapt a pierdut contactul cu realitatea si modul sau vechi de viata. La noul loc de munca, o va intalni pe Vicki, o tipa dura, dar singura persoana care se va apropia cu adevarat de noul-venit. Si daca acolo Walter incearca sa-si contruiasca un nou drum in viata, acasa are inca de luptat cu trecutul…
Mi-a placut “The Woodsman”, dar asteptam sa fie ceva SI mai bun. Dupa cum am specificat, nimic nou si revelator privind scenariul, iar daca Kevin Bacon n-ar fi existat sa-i dea viata lui Walter, posibil ca filmul sa nu fi fost apreciat mai deloc. Revenind la scenariu, acesta reuseste totusi sa starneasca anumite semne de intrebare: odata ce te-ai incadrat in moralitatea dintr-o comunitate, fie ea si una de aparenta, doar imoralitatea te mai exclude. Atunci cand o singura fapta iti va iesi la suprafata, te poti exclude singur, caci ceilalti au facut-o deja. Si nu conteaza ca ceilalti nu sunt mai prejos ca tine, tu ai avut marele ghinion de a fi mai slab ca ei. Iar reabilitarea despre care vorbim, trecerea repetata in sanul moralitatii este acel drum anevoios, de cele mai multe ori, fara final sau cu jumatati de masura. Dialogul lui Walter cu Robin (cel din parc) face parte din acele scene incredibil de expresive si sunt elementele din inecul/salvarea barbatului de la trecut. Va recomand acest film; si eu, si Colin Firth de mai sus. 😀
Vizionati trailer:
