Schimbãm foaia, numãrul volumului (2), regizorul (Daniel Alfredson), dar nu şi registrul personajelor, pe incredibila Lisbeth Salander şi pe-al ei tovarãş de carte, Mikael Blomkvist. Flickan som lekte med elden sau The Girl Who Played With Fire este cea de-a doua carte din trilogia Millenium a suedezului Stieg Larsson, ecranizarea fiind realizatã cu doar câteva luni înaintea primului film (“The Girl With The Dragon Tattoo” apãrea în martie, iar cel amintit în septembrie). Putem vorbi despre noutate şi originalitate şi în acest caz? Pãi personajele rãman aceleaşi, continuând efectiv seria şi intâmplarile fetei, ceea ce mã face sã reiau o idee de-a mea privind familiaritatea cu care suedezii au fãcut acest film, cãci nu existã niciun indiciu din ce s-ar fi petrecut în prima carte sau şansa de a recupera aici acţiunea pierdutã. Avem parte de o evoluţie evidentã, de noi fapte şi actanţi in poveste, de fondul unei teme sociale de interes mondial (traficul de sex) şi un substrat politic, cãci chiar aşa, ce s-ar mai lega de o gazetã dacã relatãrile sale nu s-ar adresa unor pãturi înalte şi volubile ale societãţii? Aşadar, din partea lui Larsson avem parte de-o noua aventurã, de o Lisbeth Salander şi mai rãzbunãtoare, de nişte jurnalişti dedicaţi cauzei lor în frunte cu Mikael Blomkvist şi de nişte scene cu totul şi cu totul explozive.
Dupa ce a reuşit sã disparã la finele primei ecranizari într-o manierã fermecãtoare şi totuşi profitabilã, Lisbeth Salander (Noomi Rapace) se întoarce dupa o lungã perioadã de şedere în sânul Caraibelor. Pe Mikael Blomkvist (Michael Nyqvist) îl surprindem în vechea ipostazã de jurnalist devotat la redacţia Millenium, iar lucrurile par sã se mişte odatã cu apariţia unui nou coleg în redacţie, Dag Svensson, un tânãr gazetar ce va beneficia de sprijinul lui Blomkvist în ancheta pe care aceştia o vor derula: Dag, dar şi prietena sa Mia, s-ar pãrea cã au dovezi care sã ateste existenţa unei reţele de prostituţie, reţea extinsã între Suedia şi Europa de Est. Subiectul este cu atât mai tãios, cu cât aflam cã problema prostituţiei este una întreţinutã de însãşi serviciile secrete. În goana pentru adevãr şi dreptate, cei doi sunt ucişi cu bestialitate în propria casã, iar principalul suspect devine nimeni alta decât Lisbeth. Şi cu aceastã ocazie, detalii importante din trecutul şi copilãria fetei vor fi dezvãluite, explicând oarecum astfel comportamentul bizar al lui Salander. Încrezator în principiile femeii, Blomkvist este decis s-o apere pânã în pânzele albe. Apariţia unui nou nume în peisaj, în persoana lui Alexander Zalachenko, va ridica noi semne de intrebare.
Sper cã înţelegeţi cât de greu îmi este sã vã dezvãlui doar frânturi ale poveştii, dar am încredere cã veţi dori sã completaţi voi fiecare piesã lipsã din puzzle-ul lansat de mine. Deşi criticii nu au catalogat aceastã parte la fel de bunã ca prima în cazul “The Girl With The Dragon Tattoo”, mie mi s-a parut chiar reuşitã. Odatã familiarizaţi cu personajele, cu mediul ostil în care acţiunea ia amploare, este aproape imposibil sã nu te rãtãceşti în universul (aproape) fictiv al lui Larsson. Lisbeth Salander este la fel de rãvãşitoare în prestaţia ei, iar Mikael Blomkvist este un personaj incredibil de bine conturat. Sincer vã spun, îmi doresc sã fi citit cãrtile inainte de a vedea şi filmele, însã timpul nu este pierdut, cãci chiar aş vrea sã vãd cum “vizualizez” şi cartea. Iar pentru cititorii care ştiu deja despre ce este vorba, aştept sã vizionaţi şi filmul pentru a putea dezbate aici diferenţele de abordare a subiectului ori personajelor. Pânã atunci, vizionare plãcutã şi ne citim la articolul cu numãrul 3 din acest volum!
Vizionaţi trailer:
[…] să nu atragă atenţia şi la Hollywood. Despre filmele originale va vorbisem aici, aici şi aici. Dar va şi anunţasem de intenţia americanilor de a produce prima parte seriei la […]
[…] “The Girl With The Dragon Tattoo”. Despre cele trei filme aţi putut citi aici, aici şi aici. În plus, aţi aflat ce vor americanii să facă din proiectul-mamă şi mai ales cu […]
[…] această oră cea mai bine cotată din lume. Totul a pornit de la succesul înregistrat de trilogia Millenium a lui Stieg Larsson, după care edituri din diverse țări, printre care și România, au început […]