Actori: Jon Voight, Ellen Burstyn, Jeff Daniels, Dagmara Dominczyk
As spune ca avem de-a face c-un titlu indeajuns de sugestiv si ‘aromat’ cat sa va ademeneasca sa-l savurati, minut cu minut. Desi in prima instanta ati crede ca va este dezvelita intreaga ‘plapuma epica’ a filmului, va spun ca in pofida oricarei aparente, ai ce vedea si invata. Pelicula mi-a lasat o impresie destul de buna, cat sa se faca remarcata prin galeria neuronilor mei, doar ca a avut si ceva idei (respectiv, scene) pe care, sa zicem, nu prea le-am gustat. Poate am incurcat eu condimentele, dar zau ca ma gandesc ca se putea mai bine, construit mult mai minutios, caci ideea si actorii sunt chiar grozavi. Se putea totusi sa nu existe un CEVA care sa nu-mi convina? Indubitabil.. Hai sa vedem daca pot incropi vreun rezumat, unul in limita bunului simt estetic.
Alegem o poveste de viata. Toti avem asa ceva, nu? Vi-l prezint pe Edward, pe scurt Eddie, un tip obisnuit, chiar banal, un personaj al carui destin ne va fi zugravit de-a lungul peliculei, din prisma celor mai importante 
evenimente ce alcatuiesc ciclul de viata uman, si anume: nasterea, nunta si inmormantarea. Maltratat in copilarie de tatal sau, frustrat din pricina neimplinirii profesionale, trauma si ranile capatate in razboi, il transforma pe acesta intr-un om apatic, trist si resemnat in fata destinului sau. Centrul existentei sale consta in viata petrecuta la Ruby Pier, parcul de distractii in care acesta este angajat ca si ingrijitor. Locul, pion de drept al copilariei lui, un spatiu impanzit de farmec si amintiri, va reprezenta si motorul de la care va porni intriga filmului: un carusel in functiune cedeaza, iar Eddie trebuie sa-si demonstreze stapanirea de sine si experienta pentru a salva situatia. Reuseste? Greu de zis, usor de lasat ambiguu..
Download subtitrare “Five People You Meet in Heaven” click aici.
Acum nemultumirile mele, in direct, live si on-air: peisajele, unele reactii, chiar si chinezoii/chinezoaica ce apar episodic in film, imi dau aerul de pliant oferit/bagat pe gat de pleiada celor ce umbla din usa in usa, vis-a-vis de religie & co. Stiti voi vechea poveste, hai sa nu le facem chiar si reclama. Daca din jena ai acceptat, de curiozitate ai rasfoit, aveti sa va dati seama despre ce vorbesc. Mesajul ce-l transmite intregul film este frumos, admirabil, non commentare, doar ca modalitatea aleasa pentru a-l transpune, sufera de-un deficit lejer. Iar acum, pe final, mirosul dobandit dupa vizionare, este ceva amestec de fiasco. Oare paranoia mea atinge cote alarmante ori ecranizarea asta este produsa de vreun fanatic religios? (Nu? Macar vreun scenarist, machior, bunica lui Jeff Daniels?)
Vizionati trailer:
Am cumpărat recent cartea după care a fost făcută filmul, dar încă nu am citit-o. Oricum, după ce ai scris aici, am să aleg varianta cu coperţi.
Hm, ecranizare lansata dupa carte? Daca mi-ai spune numele si autorul cartii, m-ai ajuta. 🙂
Numele cărţii este identic cu cel al filmului, iar autorul se numeşte Mitch Albom. Volumul a apărut la Humanitas în urmă cu ceva timp.