Headhunters (2011)

De foarte mult timp nu m-am mai intersectat cu filmul de sorginte norvegiană, ultimul fiind o frumoasă dramedie de pe meleagurile acestei ţări nordice. Filmul Happy, Happy a fost o surpriză şi a lăsat o fereastră deschisă pentru eventualele realizări cinematografice norvegiene ce le voi binevoi să le vizionez, astfel am dat peste Headhunters (Hodejegerne, titlul original), o nouă surpriză a anului trecut în dreptul descoperirilor anonime de prin surse inferioare numeric. Acest film, e catalogat drept thriller dar cu multe alte elemente  inteligent inserate, de menţionat: o acţiune ce creste progresiv în intensitate, o tentă de horror sugerată pe alocuri plus un umor negru cultivat ironic. Dacă privesti mai bine pare un film american bine cotat şi inteligent lucrat, dealtfel norvegienii copiază acest stil şi îl redă într-o atmosferă autentică ţărilor nordic-europene, existând chiar o comparaţie cu binecunoscutul film de prin vecini, suedezii cu a lor thriller “The Girl with the Dragon Tattoo“. Toate aceste comparaţii nu-i lezează din calitatea peliculei ci chiar îl situează timid printre revelaţiile din ultimii ani, din punctul meu de vedere.

Cuvintele de laudă se poctinesc oarecum odată cu personajul principal (Aksel Hennie, un actor originar din Norvegia ce sigur va atrage atenţia cu acest rol) care nu are o constanţă la nivelul acţiunilor, poate puţin nepotrivit pentru tipul acesta de personaj, datorită faptului că în anumite situaţii cedează expresiv prin usoare schimbări de caracter ce nu trebuiau să-şi aibe locul, posibil să fi fost o încercare de-a dezvălui partea umană mai slabă cam nepotrivită pentru imprejurimile date. Antagonismul dintre cele două personaje este redat prin conflictul bazat pe inteligenţa de-a manevra situaţiile fără iesire, unde cel mai îndemânatic supravieţuieste întregului joc, prin urmăririle şi “capcanele” briliant puse la punct. Inserţia personajului negativ (Nikolaj Coster-Waldau) schimbă cursul firului narativ ce putea continua pe o altă pantă, aceiaşi  de care dădea impresia încă de la început, adică un “clasic” film cu rafinaţi tâlhari/hoţi de lucruri preţioase pe un fundal unde tipul priceput în ale furtului e un cuceritor “macho”.

Dar nu, filmul explodează într-un “chasing” şi “headhunter” meseriaş, reuşind să redea spectatorului o demonstraţie în forţă a ceea ce înseamnă o revelaţie a thriller-actionu-lui. Dacă anterior am pomenit de anumite elemente ce completează suportul de thriller, mai pot aminti că suspansul este perfect gradat prin intermediul unui fir narativ, care urmărit nu dezvăluie detalii din scenele ce vor urma; acest mister şi manevrabilitatea de-a descoperi treptat detalii reuseste să facă dispărută previzibilitatea, devenind un atuu, de-a se face un film inteligent, de apreciat, ce poate fi urmărit în cinematografele noastre începând cu data de 15 iunie anul acesta.

Vizionaţi trailer: