Actori: Tommy Lee Jones, Charlize Theron, Susan Sarandon, Jason Patric, Josh Brolin
După ce a creat mai multe seriale în anii 80 şi 90, scenaristul Paul Haggis a trecut la film pentru marele ecran la începutul acestui mileniu şi nu s-a descurcat deloc rău. A scris scenariile pentru Million Dollar Baby, Letters from Iwo Jima, Flags of our Fathers, a scris şi regizat Crash, producţie pentru care a primit mai multe premii Oscar. El repetă isprava şi In the Valley of Elah, acolo unde şi centrează, şi dă cu capul, fără a face rabat de la calitate. Inspirat de un fapt real, Paul Haggis realizează un film emoţionant despre război, dar ieşit din tiparele acestui gen de producţii.
Un tată, interpretat magnific de Tommy Lee Jones, îşi
aşteaptă fiul acasă. Acesta sosise de câteva zile din America din Irak, împreună cu toţi camarazii săi, dar nu mai dăduse vreun semn de viaţă de la revenirea în ţară. Uşor îngrijorat, tatăl, fost militar de carieră, pleacă spre locul unde se afla unitatea fiului său, în speranţa că-l va găsi pe acesta prin baruri sau în braţele vreunei prostituate. Conducerea unităţii militare nu ştia nimic de dispariţia soldatului şi credea că plecase să-şi viziteze familia. Toate speranţele tatălui se năruie în momentul în care fiul său este găsit ciopârţit pe o câmpie din apropierea unităţii militare. Ajutat de o poliţistă locală, interpretată de Charlize Theron, el încearcă să afle cine i-a ucis fiul şi mai ales de ce. Totul e ca într-un puzzle, iar pe baza tuturor informaţiilor de care dispune, Tommy Lee Jones încearcă să afle o explicaţie.
Download subtitrare “In the Valley of Elah” click aici.
În ciuda aparenţelor, nu avem de-a face cu un film de acţiune aşa cum scrie la carte. Totul curge lent, aproape nu ne dăm seama când avansează ancheta şi vinovaţii sunt deconspiraţi. Finalul ne găseşte în faţa unei dileme. Nu ştii de cine să îţi pară mai rău: de părinţii care îşi pierd şi ultimul copil sau de cei care într-un moment de nebunie au comis o faptă abominală. Un film subtil, un manifest împotriva războaielor care dezumanizează şi care marchează pe viaţă nişte copii care se cred bărbaţi.
Vizionati trailer:
Paul Haggis se încăpăţânează să facă filme cu mesaj uneori direct, alteori subtil. Însă întotdeauna filmelor lui le lipseşte acea notă de realism, care să-l facă pe spectator să nu simtă că totul a fost regizat, că ceea ce vede pe ecran nu este decât un simplu film. Gus van Sant i-ar putea da câteva lecţii bune…