Competitia: Competitia Oficiala Cannes 2010
Regizor: Apichatpong Weerasethakul (ce nume lung)
Durata: 1h57
Filmul acesta (ca nu pot sa-i mai scriu iar numele) este o coproductie: UK/Tailanda/Germania/Franta/Spania (pe bune). Pe scurt, este un film thailandez. Si sincer sa fiu nu stiu ce le-a trecut prin cap celor care au selectionat cele 12 filme din Competitia Oficiala din cele 1600 de l-au pus pe lista.
Stati sa citesc sinopsisul oficial ca sa-mi fac o idee despre ce a vrut sa fie. Producatorii zic asa: Unchiul Boonmee suferea de un fel de cancer la ficat, iar ultimele zile prefera sa le petreaca alaturi de cei dragi, la tara. In poveste apare atat fantoma fostei sale femei cat si un fiu demult disparut. Iar fiul este un fel de maimuta cu leduri in ochi (la fel ca in poza).
Deci imaginati-va un film in care apar personaje asa din senin, cu o poveste din care nu intelegi prea multe (noroc cu textul lor), in care mai intai urmaresti o vaca prin padure pana cand apare si maimuta. Si ca si cum nimic nu este ciudat, taica-su se purta chiar normal cu animalul.
Nu stiu daca ma credeti, dar nu mi s-a intamplat niciodata sa adorm la un film, intr-o sala de cinema. Ei bine, la care film credeti ca am adormit? Am tras de mine sa nu plec din sala pana aproape de final cand am cedat chiar daca eram pe un scaun in mijlocul randului. Am plecat dupa faza in care un peste (cu solzi) i-o trage fostei neveste ale lui Boonmee, sub o cascada. Am luat cu mine jumatate de rand. Tipul de langa mine mi-a spus la iesire: “Too much for me man! Too much!”.
[…] deosebire de patania anterioara, Hors La Loi a meritat toate cele 140 de minute. Franta si Algeria au un trecut comun. La un […]
[…] plaja din apropiere dupa care m-am intors in Salle du Soixantieme pentru proiectia lui “Lung Boonmee Raluek Chat (2010)“, film care a fost o mare dezamagire, fiind primul film la care am “reusit” sa […]
[…] sa-mi spuneti voi la care ati spus “CEL MAI TARE FILM!!!! BRAVO!”? Succesul lui “Lung Boonmee Raluek Chat” va fi doar la Cannes. Sa va uitati la el, cand aveti ocazia, si sa-mi spuneti dupa cate […]
Deci se pare că ai adormit la filmul care a luat Palme d’Or! :)) L-am văzut şi eu numai ce şi mi-a plăcut într-o oarecare măsură.
E un fel de Big Fish a lui Tim Burton, dar făcut mult mai artistic (cum Tim Burton a fost preşedintele juriului, cred că i-a plăcut mai mult decât filmul făcut de el :P). E adevărat că filmul pare să nu aibe o poveste anume, sau dacă are e greu de urmărit (dialog există foarte puţin, fiind înlocuit de imagini, destul de frumoase). Şi eu greu m-am prins cam ce vroia să ne zică regizorul, dar la final parca m-a mai lămurit puţin . Filmul a vrut să fie ca o reîntoarcere la vremurile mai paşnice şi simple din trecut, spre deosebire de cele pe care le trăim acum (războaiele pe care le poartă unele ţări şi cum până şi călugării s-au schimbat: nu mai sunt la fel de simpli şi spirituali ca înainte. Acum au telefoane mobile şi vorbesc pe hi5.)