Saramon: “Marley and me / Eu şi Marley (2008)”

Mai întâi să facem prezentările. Pentru că probabil te întrebi cine este Marley. Ei bine, Marley este un câine. De fapt, un câine de rasă. Şi nu orice rasă… Marley este un labrador simpatic şi neastâmpărat, un animal care face doar ceea ce doreşte. Pe scurt, o adevărată pacoste.

Regizorul, David Frankel, a îndrăznit să ecranizeze romanul de mare succes al jurnalistului John Grogan şi să ofere publicului un film care înţelege perfect relaţia dintre un câine şi familie, care nu doreşte să transforme câinele într-un super-erou (Marley, în niciun caz, nu este Lassie). De-a lungul celor două ore nu vei vedea niciun câine vorbind, luptându-se cu pisicile ori salvând persoane de la moarte, ci doar un bărbat, împreună cu soţia lui şi un câine pe care ajung să-l iubească.

John (Owen Wilson) şi Jennifer Grogan (Jennifer Aniston) sunt doi tineri căsătoriţi, ambii jurnalişti, în pragul întemeierii unei familii. Bineînţeles că evenimentele din viaţa lor se succed destul de repede, iar cei 14 ani prezentaţi în film se scurg într-un mod surprinzător. Iar pe parcurs nimănui nu cred că-i va păsa dacă John va fi promovat, dacă va renunţa la slujba curentă, dacă cei doi vor reuşi să aibă copii, pentru că întreaga atenţie este captată de un labrador care devine, pe rând, adorabil – la început, simpatic – pe măsură ce creşte şi înduioşător – la final, în momentul despărţirii.

Marley reprezintă o dovadă clară că până şi câinii răi, nescultători, greu (dacă nu imposibil) de educat ajung să fie iubiţi. Probabil că nu ţi-ai dori unul dintr-aceştia acasă, pentru că, la fel ca oricine, încă mai ai lucruri care îţi plac sau îţi pot fi de folos: cărţi, scaune, mese, draperii, covoare. Iar pentru unul ca Marley, toate acestea nu sunt decât obiecte care cer a fi roase şi distruse.

Însă reţine că nu-ţi poate face niciun rău atâta vreme cât el rămâne doar pe ecran. Din contră, chiar.

Lansat de curând şi în România, Eu şi Marley este o comedie de familie care poate că are o valoare cinematografică apropiată de zero, dar care reuşeşte să promoveze valorile familiale, compasiunea şi (vei râde!) buna creştere.

Vizionati trailer: