Oz the Great and Powerful (2013)

It’s magic only if you believe in it! Oz the Great and Powerful este un film bun dacă tu crezi în jocul actorilor, în mirajul efectelor speciale şi în felul în care povestea reuşeşte să te facă prizonierul ei. Filmul îşi construieşte cartea de vizită cu patru nume mari în distribuţie, dar şi prin prisma basmului clasic, pe care toată lumea îl cunoaşte şi (poate) îl îndrăgeşte. Fie că eşti în tabăra lui James Franco şi Michelle Williams sau Rachel Weisz şi Mila Kunis, tot ai un motiv să vezi pelicula, măcar de dragul actorului pe care îl apreciezi. Prin abundenţa de magie, irealitate şi iluzie, câteva momente de umor şi două performanţe actoriceşti peste medie, filmul nu atinge perfecţiunea magicului 7, ci se opreşte cu mândrie la nota 8.

Oscar Zoroaster Phadrig Isaac Norman Henkel Emmannuel Ambroise Diggs (a trebuit sa-i scriu tot numele :D) este un magician meschin din Kansas, ce oferă spectacole de magie unui public restrâns, dar care visează faimă, bogăţie. Are mereu aşi în mânecă şi cuvintele pregătite. La polul opus farmecului său se află laşitatea, minciuna şi egoismul. Călătoria cu balonul în timpul unei furtuni îl trimite în ţinutul Oz, unde este întâmpinat de Theodora (Mila Kunis), o vrăjitoare bună. Oscar află că el este cel care trebuie să salveze Oz de vrăjitoarea cea rea şi să redea pacea în acest ţinut tainic. Fără niciun pic de vrăjitorie în sânge şi calităţi de erou, Oscar trebuie să separe binele de rău, dar în acelaşi timp să devină un om mai bun.

O poveste fantastică nu poate fi transformată într-o experienţă cinematografică fără ajutorul unor multe şi considerabile efecte speciale. Oz The Great and Powerful nu a vrut să facă excepţie de la regulă, iar printr-un oarecare echilibru, nici nu face abuz de ele. Culori vii, multă lumină, un ţinut Oz ce se remarcă prin frumuseţea peisagistică, toate aceste elemente te transpun într-o lume a cărţilor cu ilustraţii, nişte superbe imagini mişcătoare. Costumele personajelor sunt un mare plus şi se “mulează” perfect pe trăsăturile acestora. Deşi la capitolul vizual lucrurile sunt roz, nivelul de interpretare nu este chiar pe aceeaşi nuanţă. Rachel Weisz îşi stăpâneşte excelent rolul, vicleană şi cu răutatea sclipind în privire, dar la polul opus, Theodora, care este de fapt rea, nu reuşeşte să fie jucată bine in ambele ipostaze. Mila Kunis eşuează pur şi simplu lamentabil când este de partea binelui, e o apariţie fadă, dacă n-ar fi pentru fizicul ei, ai uita-o după câteva secunde. Când răul pătrunde în acest personaj, interpretarea ei se îmbunătăţeşte vizibil. Nici James Franco nu se descurcă foarte bine de la un capăt la altul, dar reuşeşte să te facă să crezi în el, iar asta este cel mai important. Michelle Williams îşi joacă rolul corect, dar nici nu e unul solicitant. Filmul reuşeşte să te ţine captiv în faţa ecranului pentru mai bine de 2 ore, prin ecranizarea unei poveşti clasice, distribuţia importantă şi ilustrarea minunată a tărâmului magic. Suficiente motive pentru care să vă luaţi un bilet pentru călătoria spre Oz. Pardon, IMAX.

Vizionati trailer: