Au fost realizate multe filme artistice şi documentare, seriale sau pentru marele ecran despre războiul din Irak, despre dramele soldaţilor americani, despre modul în care acest război îi transformă iremedial pe cei care au avut legătură cu el. Şi probabil vor mai fi realizate deoarece este subiect care nu a fost epuizat. Taking Chance este tot despre războiul din Irak, dar surprinde o altă latură a conflictului, una văzută de foarte puţine persoane. Filmul este inspirat dintr-un caz real şi are la bază însemnările ofiţerului Michael Strobl în misiunea pe care acesta a îndeplinit-o de a escorta trupul unui militar ucis în Irak până ajunge la familie pentru a fi înmormântat.
Ofiţerul Mike Strobl (Kevin Bacon) este un fost combatant în cadrul misiunii Furtună în Deşert din 1991. Între timp, omul s-a căsătorit, are doi copii şi a cerut să facă numai muncă de birou. Totuşi, el se simte oarecum vinovat că în timp ce foştii săi colegi se luptă în Irak, în timp ce noii recruţi îşi dau viaţa în acel război, el se ocupă cu treburi birocratice. Ca să scape un pic de povara care îl apasă, el se oferă voluntar pentru a escorta trupul neînsufleţit al unui soldat ucis în Irak. Nu îl cunoştea şi era şi un pic ciudat ca un ofiţer să escorteze un simplu soldat, dar simţea că în acest mod ar fi oarecum mai aproape de cei care îşi riscă viaţa în diverse operaţiuni militare. Mike Strobl avea să descopere cu cât respect era tratat militarul mort de către oamenii cu care li se intersectau drumurile, fie angajaţi ai aeroportului, piloţi de aeronave sau simpli pasageri.
Kevin Bacon îşi arată şi în acest film imensul talent pe care îl posedă. Practic, în jurul său se învârte acest film, iar el reuşeşte să ne dezvăluie stările prin care trece personajul utilizând foarte puţine cuvinte. Scenariul şi regia sunt semnate de Ross Katz (cunoscut mai degrabă ca producător), debutant în ambele ipostaze, dar care se achită cu brio de sarcini. Taking Chance este un film de război, deşi nu avem niciun cadru de luptă şi este apăsător datorită/din cauza atmosferei de înmormântare care îl însoţeşte pe aproape întreaga durată a producţiei. Iar expresia „marile dureri sunt mute” cred că descrie cel mai bine acest film.
Vizionaţi trailer:
