The Ides of March (2011)

George Clooney revine cu cel de-al patrulea film al său în calitate de regizor, după Confessions of a Dangerous Mind în 2002, Good Night, and Good Luck în 2005 și Leatherheads în 2008. Îmi place George Clooney ca actor încă de pe vremea când când era medic pediatru în E.R., cred că am văzut mai toate filmele în care a jucat, dar încep să constat că este foarte talentat și ca regizor. Și nu numai pentru că George Clooney a scris și scenariul filmului împreună cu Grant Heslov cu care a mai colaborat și la Good Night, and Good Luck, cei doi adaptând piesa de teatru Farragut North a lui Beau Wilimon.

Stephen (Ryan Gosling) se ocupă de campania lui Mike Morris (George Clooney)  împreună cu Paul Zara (Philip Seymour Hoffman), un expert în asemenea  întreceri electorale. Morris luptă împotriva  senatorului Ted Pullman pentru obținerea poziției de candidat al Partidului Democrat în cursa pentru Casa Albă. Întrecerea este foarte strânsă, iar Morris are nevoie de o victorie în statul Ohio pentru a deveni principalul favorit. În toiul campaniei, Stephen primește o propunere din partea lui Tom Duffy (Paul Giamatti) , șeful de campanie al adversarului, să schimbe taberele și să li se alăture pentru că Morris nu ar avea nicio șansă să câștige. Între timp, Stephen începe și o idilă cu Molly (Evan Rachel Wood), una din subalternele sale, participantă la campanie, care ascunde un secret teribil. La un moment dat, lucrurile se înrăutățesc pentru Stepheneste nevoie de toate abilitățile sale pentru a prelua controlul situației.

Clooney nu a fost egoist: deși a regizat filmul, nu a luat rolul principal și l-a lăsat pe Ryan Gosling să primească toate ovațiile. Mă rog, aproape toate, pentru că și Paul Giamatti și Philip Seymour Hoffman, ambii cu roluri secundare merită să aibă parte de standing ovation. Filmul ne prezintă ceea se întâmplă în spatele unei campanii electorale, interesele din spatele fiecărui candidat, strategiile acestora, lupta de multe ori murdară dusă în culise, intrigi, scandaluri, trădări care se desfășoară în spatele ușilor închise.  Apoi, cu ajutorul strategilor de comunicare, gunoiul este ascuns sub preș, iar alegătorii văd doar ceea ce trebuie să vadă. Un thriller politic dens, inteligent, convingător, cu câteva replici și situații memorabile.  Nu m-ar mira să aibă nominalizări la Oscarul din 2012, poate chiar și câteva premii.

Vizionați trailer: