Pelicula a avut premiera mondială luna trecută, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, în secţiunea Forum, şi a fost singurul lungmetraj românesc din programul Berlinale din acest an. În România a avut avampremiera la Festivalul Internațional de film București, unde a participat și la competiție. Drept urmare, a câștigat două premii și anume: ,,Premiu publicului” și ,,Premiul pentru cea mai bună regie”. Și a meritat din plin pentru că prezintă o poveste și totodată o situație atât de des întâlnită, nu numai în societatea noastră, dar mai peste tot pentru că tratează cu umor povestea tristă unui tată (Șerban Pavlu) și a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanță la mare însă, nu le este permis de restul familiei. Părinții divorțați, mama (Mihaela Sîrbu) recăsătorită cu un individ ușor irelevant pentru familie (Gabriel Spahiu), tatăl singur cu o viață ratată și bunica (Tamara Buciuceanu) ca toate bunicile, bună, impaciutoare și credincioasă.
Majoritatea acțiunii se petrece în casa unde fetița trăiește cu mama sa și unde o întâmplare simplă va lua o întorsătură de neimaginat. Intriga o reprezintă refuzul familiei de a o lăsa pe Sofia (interpretată de micuță Sofia Nicolaescu) să plece în vacanță cu tatăl ei, pe motiv că i-a fost rău cu o seară înainte. Refuzul acesta îl face pe tata să își piardă cumpătul și să se răzbune. Desfășurarea acțiunii te ține într-un suspans teribil pentru că totul pare incredibil de imprevizibil. După ce, la început, ne erau prezentate cadre fără vreun pic de tensiune și ilustrând un tata iubitor și pașnic, aflăm pe parcurs, chiar de când își vizitează întâi părinții și are un conflict cu tatăl său, că este plin de frustrări și că poate fi un om violent.
Deși povestea e tragică, îți provoacă hohote de râs datorită situațiilor tipic românești și dialogului specific de care toți ne-am lovit, dacă nu în familiile noastre, atunci în familiile altora. Este un râs amar care vine involuntar și care îți da o stare de discomfort când scenele devin violente. Este un film realist, Radu Jude a primit după vizionarea acestora felicitări sincere și călduroase din partea publicului care a rămas foarte impresionat. Probabil că filmul a ieșit atât de bun și de calitativ datorită faptului că este extrem de incisiv și atent la detalii. Te revoltă, te emoționează, te amuză, treci prin stări diferite și apoi exclami ,,Bravo!”. Jocul actoricesc este foarte bun, de la cea mică, Sofia până la Stela Popescu și Alexandru Arșinel. Aşa cum susţine regizorul Radu Jude, intenţia sa nu este doar de a spune o poveste sinceră despre divorţ, ci este mai degrabă interesat să analizeze modul în care conflictele sunt generate şi evoluează. Astfel, divorţul şi consecinţele sale nu sunt tema principală a scenariului, ci doar contextul în care personajele se dezvoltă. Lipsa de comunicare dintre acestea, eşecul în a înţelege părerea celuilalt, imposibilitatea de a îndrepta răul făcut – toate aceste idei sunt explorate în film.
Vizionaţi trailer:
[…] Toata lumea din familia noastra, in regia lui Radu Jude, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri […]
[…] cu filme Filmul e tonic. Primul film cu monștri din cinematografia română. Adelina – Raluk Deși povestea e tragică, îți provoacă hohote de râs datorită situațiilor tipic românești […]
[…] 14 iulie 2012, lungmetrajul Toata lumea din familia noastra, in regia lui Radu Jude, a castigat Inima orasului Sarajevo, marele premiu al Festivalului […]
[…] oferit celui mai bun film romanesc, acestea fiind: Despre oameni si melci, Undeva la Palilula, Toata lumea din familia noastra si Visul lui Adalbert. Undeva la Palilula a inceput in forta, avut cele mai multe nominalizari […]
[…] Dan Chisu), Tatal fantoma (regia: Lucian Georgescu), Killing Time (regia: Florin Piersic Jr.), Toata lumea din familia noastra (regia: Radu Jude), Despre oameni si melci (regia: Tudor Giurgiu), Ultimul corupt din Romania […]