E greu să scriu despre Jean Constantin la timpul trecut. Era mereu vesel, cu zâmbetul de buze şi cu o glumă pregătită întotdeauna în colţul gurii. Acum această veste ne-a întristat pe toţi: Jean Constantin a murit singur în apartamentul său din centrul Constanţei. Anul trecut avusese probleme mari de sănătate, a stat mai multe săptămâni prin spitale, dar totul părea că revenise la normal. Se întorsese pe scenă, sărbătorise recent 55 de ani de carieră şi părea mai în formă ca oricând. Dar timpul nu a mai avut răbdare.
Să tot fie vreo 25 de ani de când l-am descoperit pe Jean Constantin. Vară de vară, Jean Constantin şi Gelu Manolache formau un cuplu celebru, încântând turiştii şi constănţenii de la Mamaia la Mangalia, cu glumele lor. În filme am început să-l văd mai mult după 1989. Chiar la scurt timp după Revoluţie am urmărit pentru prima oară nemuritorul serial Toate pânzele sus în care Jean Constantin face un rol de poveste. Au urmat BD-urile, seria comisarul Moldovan, toate realizate prin anii 70, dar pe care le descopeream la începutul anilor ’90. Din păcate, în ultimii 20 de ani, nu prea a avut parte de roluri ofertante, dar s-a străduit să dea culoare unor personaje prea puţin interesante şi deloc complexe. Vă propun să parcurgem împreună cinci roluri care vor rămâne printre cele mai memorabile apariţii ale sale pe marele sau pe micul ecran.
Unchiul Florică din Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii
Am început topul cu un rol mai puţin cunoscut, mai puţin vizionat, dar extrem de puternic. Regizorul Cătălin Mitulescu are meritul de a fi descoperit o altă latură a lui Jean Constantin, una deloc exploatată până atunci, cea dramatică. Unchiul Florică este un rol secundar, dar Jean Constantin îl joacă atât de puternic, de impresionant, încât nu poate trece neobservat. E poate rolul de care Jean Constantin avea nevoie pentru a fi socotit un artist complet, nu doar un excelent comic. Dacă nu aţi văzut acest film, vă recomand să-l vizionaţi fie şi numai pentru a descoperi o latură a actorului Jean Constantin prea puţin cunoscută marelui public.
Mafiotul din Nea Mărin Miliardar
Jean Constantin nu avea cum să lipsescă din cea mai vizionată comedie românească a tuturor timpurilor, una care avea să strângă laolaltă ce avea mai bun comedia autohtonă la sfârşitul anilor ’70. Rolul său era al unui şef mafiot filoamerican, exasperat de amatorismul subordonaţilor săi, care nu erau în stare să se achite de misiunea aparent simplă pe care o aveau.
Limbă din seria Comisarul Moldovan
Era informatorul comisarului Moldovan, interpretat de Sergiu Nicolaescu, dar nu îi oferea acestuia întotdeauna ponturi utile. Limbă a avut şi de suferit din cauza faptului că era informatorul unui om al legii şi îmi vine în minte o secvenţă memorabilă în care personajul lui Dinică îi taie nasul celebrului informator.
Patraulea din seria Brigada Diverse
Jean Constantin face aici echipă cu alţi doi mari dispăruţi: Puiu Călinescu şi Dem Rădulescu. Ei interpretau trei escroci mărunţi, care aveau întotdeauna probleme cu legea, pe urmele lor fiind mai mereu căpitanul Panait, interpretat de Toma Caragiu. Patraulea şi colegii săi dădeau de bucluc chiar dacă de multe ori îşi propuseseră să devină oameni cinstiţi. Patrulea era foarte convingător şi de fiecare dată poza în victimă a sistemului, în nevinovat.
Ismail din Toate pânzele sus
Serialul care a încântat generaţii şi generaţii de tineri i-a prilejuit lui Jean Constantin întâlnirea cu cel mai îndrăgit rol din cariera sa, cel al turcului Ismail, un personaj plin de culoare şi de un farmec aparte. „Care mişcam, cu polonicu-n cap dam” este una din replicile savuroase rostite de Ismail în acest film.
Îţi mulţumim pentru toate clipele minunate pe care ni le-ai adus, pentru toată buna dispoziţie pe care ne-ai creat-o. Drum bun, Jean Constantin, vom fi mai săraci cu un zâmbet.
