How the Grinch Stole Christmas (2000)

Chiar asa, cine-i nu-i Grinch macar pentru o scurta perioada dinaintea Sarbatorilor? De vina ar putea fi goana nebuna dupa cadouri, buluceala din magazine, singuratatea ori alte evenimente nefericite. Spre binele nostru, dar si al celor din jur, magia Craciunului vindeca orice suparare. Cel putin, Grinch a simtit-o pe pielea lui! Dar… Stati putin, Grinch nu s-a prezentat inca: cu un pic mai diferit si mai… verde decat alti semeni de-ai lui, creatura uraste din tot sufletul (care apropo, e mai mic decat al altora) sarbatorile de iarna. Si pentru a-i da viata personajului din cartea lui Dr. Seuss, alegerea a fost una evidenta si mai mult decat inspirata: Jim Carrey. Asta chiar daca inainte il consideram pe tip talentat cu aptitudini in schimonoseala, omul chiar le are! Jaful lui Grinch nu trece neobservat nici de mai-marii cinematografiei: in 2001, castiga Oscarul pentru cel mai reusit make-up, dar aduna si multe alte premii si nominalizari. Deci, v-ar trebui ceva sa-i depasiti performantele, nu credeti? 😀

Dupa cum spuneam, Grinch uraste Craciunul si tot ce are legatura cu perioada in sine. Vom afla pe parcurs si cauzele acestui comportament, caci bietul de el nu a avut o copilarie tocmai fericita. Si inainte sa mai stiti cate ceva, trebuie sa va spun ca ne aflam in Cineville, orasul omuletilor Who, taram al veseliei si promotor al spiritului sarbatorilor.

Pentru asta, cetatenii se intrec intre ei pentru a avea cele mai frumoase si spectaculoase decoratii de Craciun, in a-si darui cat mai multe cadouri si a se bucura de atmosfera. Pana sa vina si Craciunul, Cindy Lou, o fetita din comunitate, il propune pe Grinch ca maestru de ceremonii pentru a-i demonstra ca sarbatorile sunt un prilej de bucurie, si nu de imbufnare. Dar asta nu va fi un lucru usor de realizat, caci Grinch locuieste tocmai la nord de Cineville, iar amintirile inca il supara…

Va mai spuneam ca pentru mine aceasta poveste nu-si pierde farmecul nicicum, iar Grinch este unul dintre personajele mele preferate. Si pentru ca perioada asta chiar isi are farmecul ei, n-as vrea sa bag in seama scenele cliseatice ori alte escapade scenaristice. In schimb, trebuie sa va spun ca filmul are niste poante de-a dreptul geniale, la care va asigur ca veti rade cu pofta. Si ce este mai bun decat o poveste hazlie, la o cana de vin fiert si-o felie de cozonac, cu miros de brad alaturi? Ei bine, dragi cititori si colegi ai FILMETARI.com, eu va urez un Craciun Fericit si Mosu’ sa treaca si pe la voi, astamparati ori ba! 😀