Doi tineri îndrăgostiţi se află pe Brooklyn Bridge. Dau cu banul, observă ce a picat şi încep să alerge de nebuni în direcţii opuse. Nicio explicaţie, nimic care să-ţi spună ce se întâmplă. Însă, tocmai acest aspect te intrigă, te face curios (curioasă) şi nerăbdător (nerăbdătoare) să afli ce se întâmplă şi care e ideea. Uncertainty este un film independent realizat pe străzile New York-ului, filmat în format digital şi având la bază o poveste imaginată de către cei doi regizori – Scott McGehee şi David Siegel – la care şi-au adus şi actorii. McGehee şi Siegel au trasat doar scenele şi ideile principale ale acestora, dialogurile fiind lăsate în seama actorilor, care au improvizat fiecare replică. Poate şi de aceea mi s-a părut că scenariul lasă mult de dorit, iar personajele nu au deloc personalitate.
Rămăsesem la momentul în care Bobby (un muzician canadian fără Green Card-ul necesar pentru a locui în SUA – interpretat de către Joseph Gordon-Levitt) şi Kate (dansatoare pe Broadway – intepretată de către Lynn Collins) o iau la fugă în direcţii opuse. La destinaţie, se regăsesc şi, începând de aici, avem două versiuni ale acestui cuplu, identificate prin două culori: verde şi galben. În primul caz, cei doi se îndreaptă către casa familiei lui Kate, pentru petrecerea de 4 iulie, ziua Americii. Întâlnesc un câine pe stradă şi aleg să-l ia cu ei. Dar, au propriile probleme. Au de luat o decizie cu privire la copilul pe care Kate îl aşteaptă. Iar până când nu vor face alegerea finală, decid să nu spună nimic celorlalţi.
În cel de-al doilea caz, îi vedem pe Bobby şi Kate într-un taxi, unde găsesc un telefon. Aleg să nu-l dea taximetristului şi să-ncerce singuri să dea de proprietar. Astfel, sună la câteva numere din agendă şi, în cele din urmă, reuşesc să vorbească cu proprietarul. Numai că în momentul în care acesta soseşte să-şi ia telefonul în primire, este ucis de către un tip cu un pistol. Bineînţeles că Bobby şi Kate, speriaţi, părăsesc imediat locul, însă sunt urmăriţi. Ba se pare că pot fi localizaţi prin intermediul unor senzori din telefonul găsit. În cele din urmă, văzând importanţa acestui aparat, decid să ceară jumătate de milion de dolari pentru el.
Cele două poveşti (prima petrecându-se în Brooklyn şi Queens, a doua – în Manhattan/Chinatown) sunt total diferite. Una reprezintă o dramă de familie, cu doi oameni îndrăgostiţi, nesiguri de viitorul lor. Alta este acţiune pură, cu tot tacâmul: urmăriri, împuşcături, cererea unei recompense, tentative de omor. Şi totul se petrece cu rapiditate.
Mi-a plăcut munca regizorilor şi a directorului de imagine (Rain Li), care au găsit de fiecare dată cadre perfecte, chiar şi atunci când s-a filmat cu camera mobilă. Acest lucru a mai compensat puţin lipsa unui scenariu solid şi a unor actori credibili (cel puţin, Lynn Collins nu m-a impresionat absolut deloc).
Uncertainty vorbeşte despre alegeri, despre opţiunile pe care le ia fiecare dintre noi în fiecare zi şi cum ne influenţează acestea vieţile. Dar o face fără a folosi un ton filozofic-serios, fără intensitatea şi gravitatea specifică filmelor unora precum Kieslowski, ci într-un mod atât de lejer încât totul ţi se pare artificial.
