Trebuie sa va spun, nu prea ma dau in vant dupa filmele straine. De fapt, poate ca preferinta mea pentru ele nu s-a dezvoltat indeajuns de mult, avand in vedere cat de putine am vazut. Insa, ce pot spune sigur si ce mi-a fost confirmat dupa fiecare film strain pe care l-am urmarit este ca aceasta categorie de lungmetraje este foarte diferita fata de cele de la Hollywood cu care sunteti obisnuiti. Si Muntele Rosu nu face exceptie de la aceasta regula. Filmul este primul lungmetraj al regizorului Nikola Lezaic si a fost multipremiat la festivaluri internationale, castigand chiar Premiul FIPRESCI la TIFF, editia 2011.
Povestea filmului se invarte in jurul lui Toda (Marko Todorevic) si Stefan (Stefan Djordjevic), prieteni foarte buni si componenti a unei trupe de skate numita Kolos. Acestia faceau tot felul de cascadorii si provocari prostesti si dureroase pe care le filmau si le postau pe internet, in genul acelora de la “Jackass”. Muntele Rosu e locul unde trupa de skate si-a petrecut prima vacanta dupa terminarea liceului, perioada de tranzitie in care aveau sa se produca o multime de schimbari. Aparitia Dunjei (Dunja Kovacevic), o prietena intoarsa din Franta pentru a-si petrece vacanta de vara acasa, va complica relatia dintre Toda si Stefan, deoarece acestia vor continua sa faca lucruri din ce in ce mai stupide si iresponsabile pentru a capta atentia fetei.
Dupa cum v-am spus si inainte, Muntele Rosu e un film diferit. Singurele roluri interpretate de actori profesionisti sunt cele ale parintilor baietilor, iar Dunja este singurul personaj fictiv. In rest, componentii trupei de skate Kolos sunt chiar cei care apar si in film si ei sunt cei care dau viata acestei povesti despre adolescenta, prietenie, maturizare si iubire. Va anunt de pe acum ca Muntele Rosu nu va fi gustat de toata lumea, ci doar de cinefilii inraiti care si-au dezvoltat o pasiune pentru filmele straine. Prin urmare, recomand cu moderatie, mai ales ca scenele dureroase nu vor fi suportate cu usurinta de catre cei slabi de inger.
Vizionati trailer:
Am o curiozitate, dacă poţi să îmi răspunzi: De ce filmele americane, în articolul tău, nu intră la categoria filme străine? Că ale noastre nu sunt. Sau poate ai altă categorie pentru ele?
Mersi!
Aaa…şi referitor la faptul că filmele de care spui tu sunt diferite de cele de la Hollywood. Asta se întâmplă pentru că regizorii europeni au personalitate, vor să se afirme cu un stil al lor propriu, să se facă recunoscuţi pentru asta, să facă ceva artistic. Asta e mentalitatea europenilor şi scopul lor, spre deosebire de americani al căror scop, atunci când fac un film, e să facă mulţi bani de pe urma lui. Şi poate de aici şi obişnuinţa multora cu filmele americane, deoarece se copiază foarte mult stilul filmelor care au făcut bani înainte (cel mai evident exemplu, de când cu Avatar, toţi s-au apucat de filme 3D).
Am folosit exprimarea “film strain” pentru ca as fi vrut sa pun accentul pe faptul ca limba vorbita in film nu e cea engleza, limba folosita in vreo 80% dintre filmele prezente in cinema la un moment dat. Si in general, cand vorbesti de filmele care intra in proportia aceea estimativa de 80% nu spui ca sunt filme in engleza, ci filme pur si simplu. De aceea am simtit nevoia de o diferentiere. Daca era film romanesc as fi spus exact asta, film romanesc. Nu am vrut sa jignesc prin exprimarea mea si nici sa insinuez ca filmele europene sunt mai prejos decat cele de la Hollywood. Din contra, le apreciez ca sunt diferite, chiar daca sunt uneori mai greu de urmarit. Si tocmai, sunt uneori greu de urmarit pentru ca au o anumita profunzime. Te fac sa gandesti si sa simti. Poate ca asta ar fi trebuit sa spun in recenzia mea, insa trebuie sa intelegi ca e vorba si de inspiratia de moment.
Nu orice film strain, asa cum spui tu, sau non-american cum ar fi mai corect, este bun din start, dupa cum nici un film american nu este prost de la inceput doar pentru ca este american.
Din pacate, Muntele rosu nu are nici avantajul originalitatii, vezi http://www.filmetari.com/paranoid-park-2007/
E un film bunicel, interesant, dar nu este vreo capodopera, in ciuda premiilor luate, e adevarat ca nu la festivaluri de top.
E si interzis sub 18 ani tocmai pentru scenele tip Jackass. Acestea sunt autentice si fac parte din inregistrarile orginale ale baietilor. Nu faceti asa ceva acasa.
[…] în acest an două filme din Serbia, la Cityplex Constanța, este vorba de White White World și de Tilva Ros. Și mai aștept și alte filme […]