Dacă după Mr. and Mrs. Smith și The Bourne Identity, Doug Liman credea că a stăpânit cu succes arta de a crea filme bune de acțiune, răspunsul meu pentru el este o mare sprânceană ridicată. Conceptul fain este abordat dintr-o perspectivă transparentă, transformând un scenariu posibil atractiv într-un film demn de uitat.
Într-o zi, când era pe cale să se înece, David Rice descoperă că se poate teleporta oriunde în lume. Părăsit de mama sa, suferind de abuzurile constante ale tatălui, tânărul își folosește puterile pentru a jefui o bancă și pentru a evada din propria viață. Opt ani mai târziu îl vedem pe David, folosind teleportarea ca parte din rutina zilnică. Însă după ce este atacat de o grupare care îi vrea moartea și scapă, tânărul se reîntoarce în orașul unde a copilărit pentru a o găsi pe Millie, fata de care era îndrăgostit. Acesta îi propune lui Millie să plece cu el în lume, însă Roland și colegii lui nu se lasă păgubași în încercarea lor de a găsi și omorî pe oricine care are abilitățile lui David.
Filmul este anemic în încercarea lui de a menține suspansul pentru că nimic din poveste nu vine ca o surpriză pentru public. O poveste de dragoste subdezvoltată era tot ce îi lipsea, iar cei doi, Bilson și Christinsen, nu fac deloc un cuplu convingător. Singurul lucru care salvează această peliculă sunt efectele speciale în care filmul a investit, chiar dacă ele devin obositoare câteodată. Un lucru care poate fi amuzant pentru fanii Star Wars este că atât Hayden Christensen cât și Samuel L. Jackson au jucat în primele 3 episoade ale francizei. O veste bună pentru cei cărora le-a plăcut filmul este că Doug Liman se gândește la partea a doua. Sperăm la ceva mai bun.
Vizionați trailer: