Staruri mai vechi sau mai noi și-au dat întâlnire în ceea ce ar fi putut fi o comedie romantică agreabilă. Dacă te iei după numele din distribuție, așteptările sunt destul de ridicate cu toate că pentru cei mai în vârstă trebuie să faci ceva săpături ca să descoperi când au jucat ultimul rol cu adevărat bun. Dacă te gândești că totuși The Big Wedding este doar remake după o producție franceză (așa cum se întâmplă tot mai des în ultimul timp) și știi că în general noul film este mai slab ca originalul, atunci elanul ți se mai temperează puțin. Atunci când afli că regizorul se află de-abia la al doilea film, și-a mai încercat norocul acum vreo 13 ani, tot cu o comedie, fără succes, parcă nu-ți faci cine știe ce speranțe. Tot speri ca actorii să mai poată salva ceva. Și pe alocuri salvează, distribuția fiind cam singurul motiv pentru care ai vedea acest film.
Don (Robert de Niro) și Ellie (Diane Keaton) au fost cândva împreună, au avut o căsnicie de succes până când au divorțat. Ei au trei copii: pe Lyla (Katherine Heigl), Jared (Topher Grace) și pe Alejandro (Ben Barnes), ultimul fiind adoptat din Columbia. Don este acum împreună cu Bebe (Susan Sarandon), dar ei nu sunt căsătoriți. Toată familia este în febra pregătirilor pentru nunta lui Alejandro când acesta îi anunță că la marele eveniment va sosi și mama sa adoptivă. Femeia este foarte religioasă și nu acceptă divorțul, motiv pentru care Alejandro le propune lui Don și Ellie să pretindă că ar fi în continuare căsătoriți doar cât mama lui naturală stă în America. Numai ca această situație dă naștere unor conflicte teribile între membrii familiei și lucrurile se agravează cu rapiditate.
Până la urmă fiecare protagonist se confruntă cu câte o problemă, încearcă să o rezolve, dar în loc ca lucrurile să se îmbunătățească, se strică foarte mult. Iar umorul apare tocmai din aceste situații aproape fără ieșire în fața cărora sunt puși eroii. Sunt câteva scene amuzante, eu mi-aș fi dorit să fie cât mai multe, altele sunt forțate, iar glumele se cam învârt în jurul sexului (considerându-se probabil un umor destul de facil și care prinde). Ideea este că nu toate sunt și reușite. Partea bună este că filmul nu ține mult, are o oră și jumătate cu tot cu genericul de final, este o comedie pe repede înainte care dacă nu te prinde nici nu-ți dă ocazia să te enervezi foarte tare. Oricum, este un prilej de bucurie de a revedea actori ca Robert De Niro, Diane Keaton, Susan Sarandon, Robin Williams chiar dacă rolurile nu se ridică la înălțimea talentului lor. Fără ei filmul ar fi fost foarte greu de vizionat.
Vizionați trailer: