Am vizionat un film românesc bun, într-o atmosferă extrem de plăcută și primitoare. Regizorul Dan Pița, aflat și el în sala de cinema, ne-a urat ,,Vizionare plăcută” și a adăugat că ,,speră să ne placă”. Ceea ce s-a și întâmplat. Având în vedere că actorii au fost aproape toți debutanți, nu prea s-a simțit acest lucru, am avut impresia mereu că urmăresc un film românesc veritabil, cu realismul de rigoare și cu scenele mioritice tipice. Rolurile principale din Ceva bun de la viață le-au revenit tinerilor: Corneliu Ulici (fost component al trupei Bliss) și Dragoș Dumitru, în timp ce Anastasia Dumitrescu și Adelaida Perjoiu au întruchipat personajele centrale feminine au reușit să fie destul de convingătoare.”Am distribuit actori necunoscuți pe care îi propun publicului. Sunt tineri absolvenți și actori cu experiență în teatru care nu au făcut film. Sper ca filmul Ceva bun de la viață îi va impune”, mărturisește regizorul.
Un film produs de MediaPro Pictures, ,,Ceva bun de la viață” este câștigătorul Concursului organizat de CNC în 2011, iar inspirația o are din scenariul lui Rasvan Popescu, în colaborare cu Alex Molico.
Lungmetrajul este o poveste despre prietenie, dragoste, visuri mărețe, multe neîmpliniri, lecții de viață, toate acestea ghidate de o speranță remarcabilă. Personajele sunt ferm convinse că viața trebuie să le ofere ceva bun la un moment dat, de aceea se leagă de orice oportunitate oferită. Filmul tratează în special o temă de natură socială și anume tema emigrării masive a tinerilor care nu își găsesc un rost în țara noastră și care acceptă orice slujbă în afară să poată pleca. Cei doi frați de cruce orfani, Mateo și Ginel, vor să scape de situația precară în care se află și pornesc pe un drum plin de surpize. De la afaceri mărunte trec la unele extrem de riscante, însă pe tot parcursul drumului lor sunt nedespărțiți și au grijă unul de celălalt.
Filmul este remarcabil pentru că este filmat în locații extrem de dificile dar care fac cadrele să arate foarte bine și să fie foarte veridice. A fost turnat exclusiv în provincie, în zona Hunedoara- Petroșani, în minele și în locuințele de acolo, de aici și naturalismul autentic al cadrelor realizate. Actorii debutanți afirmă că pe lângă atribuțiile de regizor, Dan Pița i-a ajutat foarte mult și ca mediator, consilier sau protector, lucruri de care aveau mare nevoie. Pelicula a reușit să ne creeze o stare de empatie combinată cu admirație, însă în final am rămas cu un gust amar, pentru că filmul nu oferă o soluție sau nu vrea să dea o lecție de viață, el doar ilustrează o realitate crudă de la noi, care nu știm dacă își va găsi rezolvarea prea curând. În orice caz este un film calitativ, cu multă substanță, cu multe metafore și cu mult potențial din partea actorilor debutanți.
Vizionați trailer:
