O transpunere vizuală a comicsurilor create de John Wagner şi Carlos Ezquerra şi cinematografică a jocului video, Dredd nu este decât un alt produs reciclat, exportat de Hollywood. Dacă ne aducem aminte de filmul din 1995, ce-l avea pe Stallone drept personaj principal, vom constata cât de mult am evoluat la scară tehnologică şi cât de mult pot acapara efectele speciale compoziţia peliculei. Dredd are un scenariu muribund, personaje mecanice şi efecte speciale care în unele dăţi salvează situaţia, dar care alteori şi ele o dau în bară.
Locaţia acţiunii este bineînţeles America, într-un timp futuristic, dar mai mult teoretic, decât practic. Patru sute de milioane de oameni trăiesc în metropola Megacity One, un teritoriu dominat de teamă şi teroare. În acest peisaj deloc optimist, unde poliţia acţionează sub forma de judecători, se remarca justiţiarul Dredd. Acesta se aliază cu un recrut şi împreună se vor găsi prinsi într-o luptă pentru supravieţuire, încercând să aresteze clanul mafiot condus de Ma-Ma.
Filmul se aproprie foarte mult de versiunea jocului video, asta şi datorită 3D-ului, iar anumite cadre te fac să te simţi mai degrabă ca un player, decât un spectator la cinema. Şi pentru a-i satisface pe fanii acestui joc, sunt foarte multe scene violente, cu zeci de gloanţe zburând prin aer şi prin trupurile adversarilor, ba chiar şi cum se sufocă aceştia cu propriul sânge. Ce este interesant la capitolul efecte speciale sunt scenele de slow motion care ilustrează acţiunea drogului SLO-MO, ce alterează realitatea. După părerea mea, asta ar fi cam singurul punct forte al filmului. Şi dacă este să amintim de personaje, Dredd este mai degrabă un robot, cu o faţă permanent schimonosită, încercând să simuleze duritatea, dar eşuând cu siguranţă. Multe cadre în care Dredd se aproprie de patetic. Această întruchipare a justiţiei mai este salvată de câteva replici, deşi scurte, unele sunt de efect. În schimb, avem un girl power, reprezentat de partea antagonistă, Ma-Ma, care nu are o interpretare de trecut cu vederea, fiind oricum mai bună în comparaţie cu restul distribuţiei. Baie de sânge, mult explozibil, un viitor ce nu seamănă cu viitorul din science fiction, acestea sunt punctele-cheie ale producţiei. Una menită să-şi primească încasările care cred că i se cuvin, dar fără să ofere în schimb o imagine SF consistentă, ci doar s-o pretindă.
Dredd se lansează în cinematografe pe 9 noiembrie.
Vizionati trailer:
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=JqqgrUna28w’]
[…] şi trebuie să recunoaştem meritele directorului de imagine Anthony Dod Mantle. Simona – Filme Tari Dredd are un scenariu muribund, personaje mecanice şi efecte speciale care în unele dăţi […]
Ce bine ca Simona a facut acest review si a dat filmul nota care o merita. Daca scria Florian recenzia, probabil ca ii dadea 9 :))