Un film mai mult decât tulburător, un film excentric, violent, dezolant și neconvențional. Vizionarul Gaspar Noe își păstrează același stil specific pe care îl regăsim și în multe dintre scenele din Irreversible, însă de data aceasta oferă alt unghi de abordare, realizând un thriller psihedelic care a atras atenția și a făcut rumoare la multe festivaluri din lume cum ar fi : Cannes, Toronto, Sundance sau SXSW. Povestea este redată în cea mai mare parte din perspectiva lui Oscar (interpretat de Nathaniel Brown), un traficant de droguri care este împușcat de poliție într-un raid în Clubul The Void din Tokyo, dar care continuă să privească evenimentele care se petrec după moartea lui și să vegheze asupra surorii sale lui Linda (interpretată de Paz de la Huerta).
Această experiență,,out of body” este fascinantă din punctul meu de vedere, mai ales că e filmată de așa natură în care aparatul de filmat se plimbă precum sufletul personajului, plutește și observă lucruri esențiale, însă nu te lasă să fii sigur dacă este în postura de înger păzitor sau de fantomă care doar urmărește și caută un alt corp în care să se întrupeze pentru că nu și-a terminat șirul existențelor. Cu această ocazie personajul detașat de corp trăiește o serie de flashback-uri, declanșate de incursiunile sufletului, dezvăluie detaliile vieții tulburate duse de acesta a de la pierderea părinților și despărțirea de Linda, la multicolorul trai în inima pervertită a Japoniei, întreținut din și prin droguri. Scopul afacerilor lui Oscar fusese reunirea cu sora lui, care, însă, odată aterizată în Tokyo, s-a lăsat ademenită de scena de noapte a capitalei, a alunecat într-o fundătură hedonistă unde moartea fratelui o adâncește acum și mai mult. Fratele ei poarte o ușoară obsesie pentru aceasta, poate și pentru că rămăsese singură legătură așa pe acest pământ de care încă se simte legat, găsind în ea o dorință de a mai trăi.
Că o insectă atrasă de lumina, Oscar traversează spațiul și timpul, prin portaluri radioase, pentru a retrăi evenimente importante (pactul de sânge încheiat cu Linda în copilarie sau pentru a le privi și observă pe altele. Mai mult, Oscar urmează instrucțiunile descrise în Cartea Tibetană a Morților, pe care prietenul sau Victor (interpretat de Olly Alexander) i-o rezumase în drum spre The Void. Enter the Void, reușește să inspire, într-o mai mare măsură. Pe unii va va inspiră să va puneți întrebări relevante despre viață și moarte, despre afterlife și trăinicia iubirii, despre capcanele singurătății și iluzia nemuririi. Iar, dacă va temeți că veți amorți atâta amar de vreme (peste 2 ore), credeți-mă că nu va fi deloc așa.
Vizionați trailer:
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=bKRxDP–e-Y’]
