Actori: Neil Babcock, Daniel Baldwin, Drew Barrymore, Arye Gross, Jessica Lange, Justin Louis
Hbo Films si-o Drew Barrymore depasita de ”n” situatii socheaza. Privind din ochii mei, asta a fost efectul la mine. Desi atitudinea multor scene deborda-ntr-un optimism bolnavicios, pelicula nu-ti vine a o incadra in masurile unei drame obisnuite. Nu, nimeni nu va suferi vreun accident devastator, amorul de altadata nu va capata negrul ochilor deznadajduiti si nici nu va sfarsi nimeni in conditii groaznice. Atunci? Ce poate fi mai crunt? Poate sa te multumesti cu ce ai, fara sa indraznesti sa mai ceri muncind, sa te-ngropi in raul in care esti cazut si cel mai ingrozitor, dupa parerea mea, sa-ti dai seama c-ai trecut prin viata cautand nimicuri, gandind nimic, realizand.. nimic?! Drew Barrymore ajuta foarte mult pelicula. O ajuta in conditiile in care reuseste sa mazgaleasca visele unei tinere talentate, vise frante in conjuctura unor clipe nefavorabile. Dar cand poti stii ca-i bine sa faci ceea ce vrei sa faci?
Sa cresti intr-un mediu hibrid este interesant, dar nu usor. Cu un tata conservator si-o mama libertina, micuta Edith Bouvier Beale (Drew Barrymore) va oscila intre a capata acordul parintelui traditionalist si a hrani simtul artistic al mamei. Se viseaza o actrita de succes, ravneste la splendoarea scenei, dar pana la momentul in care va avea oportunitatea de a face acest lucru, isi admira mama.
Atunci cand Phelan (tatal) este indestulat de exhibitionismul sotiei, acesta va sfarsi parasindu-si familia, luand-o cu el pe tanara Edith la New Work. In al 9-lea cer, fata va-ncerca sa atraga atentia cercurilor inalte pentru a-si implini fanteziile profesionale. Va reusi, dar intr-o mica parte. Cum aflam toate acesta? Anii nu iarta. Astfel ca fiica, intoarsa fara prea multe sperante la Grey Gardens (vechea resedinta a familiei Bouvier Beale) va avea grija de mama deconectata de realitatea ce-o inconjoara si ambele vor sfarsi ca personaje de film; film pe care amatorii David si Al il vor realiza intr-un timp record.
Personajele odata inundate-n prestigiu, scapate subit (sau nu!) in dizgratie, vor starni intotdeauna controversele celor din jur. Este imposibil sa nu te intrebi, atunci cand ai de-a face c-un caz de batranica/batranel ursuz, ce se ghideaza dupa un nou set de reguli, impuse si tolerate doar de catre propria persoana, oare ce s-o fi intamplat de-a lungul vremii cu viata lor. De ce acum traiul lor starneste mila si sila celor din jur, cand odinioara respectul si eleganta le erau atuu? Urcatul este greu, coboritul este cel mai usor. Asta o spun multi, o simt si eu. Si desi la final, se capata nuanta optimista de care personajele aveau nevoie, tot nu se salveaza. Povestea este una trista, dar reala. Pelicula-mama este un documentar realizat in 1975, pelicula regizata in aceeasi maniera cu cea filmului prezentat anul acesta de Hbo. Vi-l recomand. “Grey Gardens” poate fi povestea oricaruia dintre noi. O castiga cel cu nepasarea mai adanca.
Vizionati trailer: