George Clooney is in the house, babe! Si de aceasta data, cu un rol de zile mari, punandu-si si de aceasta data tot ce are mai bun de dat in valoare. “Michael Clayton”, gaselnita-thriller adusa pe micile ecrane prin 2007 de Tony Gilroy (scenarist pentru proiecte ca “Duplicity”, “State of Play”, “The Bourne Ultimatum”) aduce filmului cateva nominalizari importante dar si o statueta Oscar lui Tilda Swinton pentru cel mai bun rol secundar. Si se pare ca actrita a fost una dintre cele mai castigate nume ale acestui proiect, caci reuseste sa adune nu mai putin de 5 premii si 7 nominalizari. O alta prezenta ce a contribuit la succesul filmului este ‘batranul’ Tom Wilkinson, actor al carui talent s-a strecurat de prea multe ori cat sa-i mai tinem socoteala. Unul dintre producatorii filmului este chiar Sydney Pollack, iar acesta nu se va rezuma la culise, avand chiar si el propriul rol. Bine, bine, si cu George Clooney cum ramane? Pai, cum sa ramana decat ca tipul aduce (iar) rolului sau charisma necesara, spiritul de justitiar si moralitatea suficienta unei societati. “Michael Clayton” nu este clasicul film thriller in care situatia o ia razna, iar un personaj desemnat ca fiind unul principal de catre exterior preia fraiele si rezolva totul fara prea multe batai de cap. Dimpotriva, masca personajului principal este schimbata de prea multe ori pe chipul a diversi indivizi, iar acestia se multumesc cu statutul, neconfirmand nimic.
In spatele unor procese faimoase niciodata nu va interveni doar justitia ori partile implicate. Nu, totul este mai mult decat atat: intotdeauna vor exista subtefurgii care sa ascunda elementele cheie, personaje ce actiondeaza din spatele altor fapte si coruptia se afla la un nivel cat se poate de ridicat. Michael Clayton (George Clooney) este genul de om bun la toate in meseria lui: desi practicase in prima instanta avocatura pledanta, tipul ajunge in prezent sa se dedice cazurilor de tutela si testamente. Bineinteles, asta este doar o acoperire a adevaratelor sale preocupari: pasionat de jocurile de carti, dator pana pana in gat, acesta este sursa pentru rezolvarea oricarei fapte penale. Legaturile dar si persoanele de incredere pe care acesta le are, il recomanda ca fiind o persoana influenta. Iar legatura sa cu Arthur Edens (Tom Wilkinson) este cat se poate de ciudata. Tipul, unul dintre asociatii celei mai mari firme de avocatura este angajat pentru a se ocupa de procesul intentat impotriva celor de la U/North, o companie chimica producatoare de pesticid. Karen Krowder (Tilda Swinton), consultant al companiei amintite, va avea grija ca Edens sa ocupe cazul, ba mai mult, sa-l castige indiferent de situatia reala. Doar ca barbatul sufera o cadere psihica in public, incepe sa-si piarda din credibilitate, iar lui Clayton nu-i ramane altceva decat sa-l preseze pentru a obtine pledoaria sa.
“Michael Clayton” este, fara doar si poate, un film greoi. Genul de film la care te uiti 3/4 din timpul lui, iar ultimul sfert de ora ii este destinat explicatiilor, si acelea suficient de saracacioase. Genul de film cu simboluri, reveniri la replici si scene, filmul in care personajele nu sunt ceea ce par. Daca Tilda Swinton si-a meritat intregul palmares de distinctii este discutabil. Da, rolul sau este unul dintre cele mai surprinzatoare ca evolutie, surprinderea ei ca si fiinta slaba, neincrezatoare si fixista, ca mai apoi sa se dovedeasca a fi un caracter briliant, nu-mi exprima totusi prea mult. George Clooney si Tom Wilkinson intra prea bine in rol, reusind sa te faca sa-i surprinzi momentele bune, dar si cele mai putin bune. Daca il recomand? Uf, dificil de zis: in mare parte da, dar pentru ca pune rotitele la contributie, ati face bine sa-l pastrati pentru o ipostaza limpede si odihnitoare de-a voastra! 😀
Vizionati trailer:
foarte tare filmul.trebuie sa ai rabdare si sa fii foarte atent,dar merita.