Requiem for a Killer sau Requiem pour une tueuse (titlul original) este o producție franțuzească semnată de un regizor mai puțin cunoscut, Jerome Le Gris, dar care aduce în atenție o actriță aflată în plină ascensiune. Melanie Laurent vă poate fi cunoscută din filmul lui Radu Mihăileanu, Le Concert (2009) sau din Inglourious Basterds (2009) a lui Quentin Tarantino. În 1999, pe când avea doar 16 ani și se afla în vizită pe platoul de filmare de la Asterix et Obelix contre Cesar, tânăra Melanie îi atrage atenția lui Gerard Depardieu. Acesta îi oferă un mic rol în următorul său film Un Ponte entre deux Rives. Și uite așa, fiind persoana potrivită la locul potrivit, ajunge o tânără necunoscută să fie o vedetă internațională! În 2007 îi este acordat premiul Cesar, echivalentul Oscarului american, la categoria ”Cea mai promițătoare actriță” pentru filmul Je vais bien, ne t en fais pas.
În Requiem for a Killer Melanie este Lucrece, o asasină plătită, specializată în utilizarea otrăvurilor. Dorind să se retragă din branșă, acceptă totuși la insistențele mentorului ei o ultimă misiune. Va ajunge astfel în Elveția, unde se va da drept cântăreață de operă în cadrul uni important festival, pentru a-și elimina victima, pe Alexander Child. Acesta a achiziționat recent o distilerie în Scoția, după un îndelungat proces, dar această distilerie reprezintă un obstacol pentru compania Oil Britanic (cei care au pierdut procesul). Ei aveau în plan trecerea unui gazoduct prin acea zonă, iar distileria le stă în cale. Din acest motiv directorul companiei va aranja ca Alexander să fie ucis, dar în așa fel încât moartea sa să pară un accident. Iar Lucrece părea să fie cea mai potrivită pentru această misiune.
Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, ceea ce trebuia să fie o treabă ușoară devine o chestiune complicată. Lucrece eșuează de mai multe ori în a-l ucide pe Alexander (cu care ajunge să se împrietenească), iar pe de altă parte, poliția franceză contra spionajului își infiltrează și ei o persoană printre membrii orchestrei, pe polițistul Rico care are misiunea de a prinde asasinul și a împiedica astfel crima. Și ca și când nu ar fi îndeajuns, la un moment dat încep să aibă loc crime dubioase care nu par deloc a fi specialitatea asasinei noastre, ceea ce denotă existența unui alt criminal. Acum întrebarea rămâne, cine este acest criminal? Lucrece, mentorul ei, Rico, directorul spectacolului, toți încep să se bănuiască între ei. Dacă mai adăugăm la scenariu și o poveste de dragoste, un preot care este capul crimelor aranjate și muzică clasică pe fundal, ne iese ceva…tipic franțuzesc.
Unii ar putea părea reticenți la acțiunea filmului și la modul cum se desfășoară, ori la veridicitatea personajelor (criminali, polițiști, toți având drept acoperire muzica clasică), dar în ansamblu filmul este unul destul de bun. Are suspans, are acțiune complexă, are trăiri…acum depinde de cât de mult apreciați voi un film european și nu etalonul american al filmelor de acțiune și suspans care prevede explozii, împușcături și doze cât mai dense de adrenalină pe metru pătrat. Un film pe care-l recomand, dacă nu pentru povestea sa, măcar pentru prestația Melaniei pe care o vom revedea cu siguranță cât de curând și în alte producții.
Vizionați trailer:
Din review-ul scris de tine pare chiar draguta povestea. Insa nu prea imi aduc aminte de aceeata acrtira in filmul Inglourious Basterds.
Povestea pare a fi una tipica, copiata din fileme anterioare ale acestui gen ..
@ Marius: Cum sa nu-ti aduci aminte? E Shoushanaaaaa! Al ei era cinematograful unde i-au macelarit pe nemti, daca mai tin eu bine minte.
@ UnSceptic: da, da ea e! 🙂
Of, aveti dreptate :)) Uituc mai sunt