Anii ’80. Hituri care si-au pus amprenta in istoria muzicii, stil vestimentar memorabil pe care unii il mai abordeaza chiar si in ziua de azi si coafuri nebune cu mult fixativ si cat mai umflate. De toate va puteti bucura urmarind Take Me Home Tonight. Avand in vedere ca a aparut anul acesta, filmul a respectat in totalitate elementele definitorii ale perioadei, avand chiar si sticle de Pepsi cu logo-ul de pe vremea aceea. Si totusi, sfatul meu e, in cazul in care va loveste vreo melancolie si vreti sa fiti transpusi, macar pentru o ora-doua in anii ’80, sa urmariti un film facut chiar atunci. Pentru ca desi a fost bine facut, Take Me Home Tonight a fost, de asemenea, si un mare cliseu. Si sa va spun si de ce.
Stiti povestea… Tipul, mai timid si neindemanatic de fel, o place pe tipa. Ajunge sa aiba o conversatie cu ea, in care, bineinteles, minte ca sa para mai interesant (de obicei, in privinta unui singur detaliu). Cei doi ajung, cumva, sa petreaca mai mult timp impreuna, dupa care tipa il place si ea, apoi tipul ii spune adevarul. Ea se enerveaza si pleaca (mereu pleaca, asta e sigur), iar dupa aceea, exista doua variante: sa il ierte sau nu. Ei bine, cam asta e esenta filmului, dar poate vreti sa aflati si niste detalii. Tipul: Matt Franklin (Topher Grace), absolvent MIT, care, pe moment, lucreaza la un magazin video incercand sa-si dea seama ce vrea sa faca cu viata lui. Tipa: Tori Fredreking (Teresa Palmer), fata visurilor lui, pe care o place inca din liceu. Minciuna: Matt ii spune ca e bancher. Locul unde ajung sa petreaca mai mult timp impreuna: o petrecere. Povesti de pe margine: ale lui Wendy (Anna Faris), sora geamana cu Matt, si Barry (Dan Fogler), prietenul lui cel mai bun.
Si pe langa aceasta poveste super previzibila si des utilizata, mai avem si replici de genul: “Stii ce-mi place la tine? Esti sincer”, “M-ai mintit?!?”, “Sunt atat de proasta!” sau “Am crezut ca esti diferit”. Nu stiu, poate voua o sa va placa totusi, dar pentru mine a fost o pierdere de timp si n-am sa vi-l recomand. Dar, ca sa nu incheiem asa pe o nota negativa, here are some fun facts: logodnicul din film al Annei Faris e chiar sotul ei in viata reala, blonda din roulul principal e Number Six din I Am Number Four (care pe bune de nu pare sosia lui Kristen Stewart, doar ca e blonda cu ochi albastri 🙂 ), iar pe tipul care se dueleaza in figuri de dans cu Barry il stiti mai bine ca Chase din Step Up 2: The Streets.
Vizionati trailerul:
