The Hangover 2 (2011)

Sincer vorbind, am ajuns la cinematograf cu o falcă-n cer și una în pământ, trecând deja prin experiența “The Hangover ” din 2009, care nu m-a impresionat prea tare. De fapt nu-mi amintesc decât agitația și reacțiile celor din jur nicidecum vreo scenă sau măcar un banc bun, motiv pentru care nici la partea a-2-a nu am avut așteptări prea mari. Cred totuși că aici este vorba de o problemă de gen: “Marea mahmureală”(titlul este emblematic) pare să fie un film cu bărbați pentru bărbați. Cine altcineva ar putea să investească atât entuziasm, pentru o producție care atârnă să cadă în borcanul cu SF dacă ar fi să privim realist povestea în care cei 4 prieteni sunt puși față în față cu personalitățile lor “wild” activate de alcool și droguri? Cel mai probabil, oameni care își amintesc ori visează la experiențe asemănătoare . Și totuși mi-a plăcut “The Hangover 2”!

Povestea urmărește aceeași pași: în “gașca de lupi” are loc o nuntă, de data asta este vorba de Stu, care pățit, renunță la petrecerea burlacilor însă nu poate să evite și berea cu băieții la un foc de tabără. Aici are loc “ruperea”. În următoarea scenă, Phil, Stu și Allan se trezesc într-un apartament din Bangkok șifonați, cu schimbări majore – tunsoare nouă, tatuaj stil Mike Tyson, deget lipsă, însă la fel de cool și atractivi- aviz genului pe care s-ar fi crezut că l-am protejat până acum. Problema, nu foarte greu de anticipat, este lipsa celui de-al patrulea, Teddy fratele miresei și copilul geniu favorit al socrilor. Nebunia căutării începe într-un tur al capitalei care îi poartă pe băieți de la cluburi de noapte la o mănăstire de călugări budiști, cu un puzzle care leagă evenimente și descoperă laturi ascunse ale personalității protagoniștilor.

Per total filmul este ok, de văzut și atât pentru că se încadrează cu succes în rândul celor mult lăudate, cu multe scăpări pentru un ochi pretențios dar numai bun pentru cei care nu vor să-și bată capul prea mult. De remarcat este însă coloana sonoră, care are calitatea să te introducă în spiritul vitejiilor urbane și prestația actorilor- mai ales în situațiile limită când își eliberau segmentul autist al personalității lor. Personal, mi se pare minunat de vizualizat în gașcă, iar pentru viitor mă aștept ca „The Hangover 3” să prezinte nunta lui Allan undeva prin Antlantida, cu un animal marin – că tot are el sufletul așa mare.

Vizionati trailer: