Prima oara cand am dat peste titlul acestui film, a fost la videoclipul soundtrack-ului ce ii face o reclama destul de buna peliculei – avand in vedere ca, dupa cele cateva secvente redate din productie am tinut mortis sa o vad-. Dupa vizionare nu am regretat, ba chiar am mai urmarit-o de cateva ori cu placere in ultimii ani si consider ca ar fi meritat mai multa atentie la acea vreme. Cu siguranta, veti ramane impresionati – ca si mine- de interpretarile actorilor Juliette Lewis si Giovanni Ribisi, care va vor infatisa o latura noua fata de cum i-ati vazut in restul filmelor.
The Other Sister/Puterea Iubirii spune povestea sensibila a Carlei Tate (Juliette Lewis), care sufera de usoare probleme mentale inca de pe vremea copilariei, cand parintii, simtind ca nu-i pot face fata – mai ales ca tatal ei (Tom Skerrit) avea problemele lui cu alcoolul – hotarasc sa o trimita in grija unui institut specializat. Incarcati de vinovatie si regretand fapta, acestia nu mai suporta gandul de a o stii departe de casa, iar cand fata implineste 24 de ani decid ca este timpul sa o aduca inapoi. Dar Carla nu mai e aceeasi fiinta neajutorata care a plecat si ar vrea ca mama ei (Diane Keaton) – mult prea protectiva- sa accepte faptul ca boala ei nu inseamna ca e incapabila sa se descurce singura in societate si sa-si traiasca viata asemenea unei persoane de varsta ei. Adevaratele probleme apar insa, atunci cand Carla se indragosteste de Danny (Giovanni Ribisi), o persoana cu probleme mentale ceva mai mari.
Un film de “suflet” despre obstacolele iubirii in general, despre prejudecatile pe care le vor infrunta Danny si Carla din pricina conditiei mentale si problemele familiale ale celor doi, toate , reprezentate intr- o maniera deosebita – reusind sa echilibreze in mod eficient balanta dintre emotie si comicul, fie de limbaj, fie de situatie – . Aceste aspecte, dar in special prestatiile celor doi actori (Lewis si Ribisi), contribuie la crearea unei productii pur si simplu, adorabile. Au fost multe scene nostime si induiosatoare. Dintre toate voi mentiona scena cand Danny, lipsit de inhibitii dupa cateva pahare de alcool, tine un discurs “mult prea sincer” despre el si Carla, la nunta sorei ei, in fata tuturor invitatilor. Sunt sigura ca veti gasi cateva momente din acest film, pe care nu le veti uita prea curand. De mentionat mai este faptul ca regizorul Pretty Woman, Gary Marshall, semneaza si acesta pelicula.
Vizionati trailerul:
